Group statistics

Members:
838
Threads:
605
Messages:
115591
Discussions:
15
Photos:
12

Latest posts

Group events

Pasarea Matinala

Tema Zilei Despre curiozitate

Status
Not open for further replies.

Alyna Ianache

Well-Known Member
Fan Adevărat!
Registered
Top 50
Oracol (XOR)
268.26
Fan Adevărat!
54.00 Puncte
#41
Curiozitatea este un defect sau o calitate?


"Curiozitatea este unul dintre motoarele omenirii! Vrem să ştim ce nu ştim! Vrem să ştim ce este dincolo de cortină! O cunoscută zicală spune: “curiozitatea a omorât pisica” şi nu degaba: s-au făcut experimente faimoase privind curiozitatea: oamenii au fost dispuşi să îşi introducă mâna într-o cutie în care li s-a spus că se pot afla şerpi veninoşi doar pentru a descoperi ce este înăuntru!
Ce este Curiozitatea?
De ce suntem curioşi? De unde această dispoziţie interioară faţă de necunoscut, acel necunoscut de care se presupune că ar trebui să ne temem? Este un paradox care aparent încalcă principiul supravieţurii deoarece înseamnă asumarea unor riscuri (potenţial fatale). Poate devine mai simplu dacă ne gândim cum ar fi dacă nu am fi curioşi, dacă nimic nu ne-ar stârni cu adevărat interesul şi dispoziţia de a face un efort sau de a ne asuma un risc pentru ceva ce se va dovedi sau nu util odată cunoscut! Fără curiozitate nu am parcurge ştirile de exemplu. Nu ne-ar interesa ce se întâmplă în următorul episod al serialului preferat! Nu ar conta dacă cineva ar uita ce vrea să spună după ce ne-a anunţat că are ceva interesant de zis! Nu ar trebui să încercăm deloc lucruri noi, de exemplu să gustăm un nou fel de mâncare! Nu ne-ar mai interesa opiniile şi punctele de vedere ale altora, pe principiul: ‘sunt curios – ce are de zis?” Fără curiozitate probabil am stagna într-un pattern stabil pentru eoni dacă am putea să le supravieţuim. În mod clar, chiar şi din punct de vedere Darwinian, beneficiile curiozităţii au fost mai importante decât riscurile! Curiozitatea facilitează cunoaşterea şi evoluţia! Curiozitatea ne face odată în plus umani şi ne deschide noi orizonturi! Curiozitatea ne-a dus pe Luna şi ne va duce pe Marte şi până la Pluto. Curiozitatea ne face să exporam noi teritorii, să încercăm lucruri noi despre care nu ştim nimic, să investim miliarde în cercetare despre lucruri aparent inutile şi fără un rezultat pragmatic imediat. Da, poate fi şi o componentă pragmatică a curiozităţii: explorând noi teritorii este posibil să descoperim lucruri utile şi folositoare! Dar mai corectă decât perspectiva utilitaristă este perspectiva umanistă: curiozitatea este despre experienţă autentică a vieţii, despre mister şi descoperire, despre bucuria noului!
Suntem dependenţi de nou! Noul ne hrăneşte întocmai precum pâinea şi apa! Nu putem trai fără nou şi fără noutate! Celebra piramidă a nevoilor lui Maslow este incompletă deoarece fiecare dintre cele 5 clase majore de nevoi identificate de el (fiziologice, de siguranţă, de apartenenţa, de autorespect şi de autorealizare) este marcată transversal de încă o nevoie: nevoia de nou!
Chiar şi pe cel mai elementar plan, cel al nevoilor fiziologice, cine îşi doreşte să consume la nesfârşit aceiaşi mâncare, chiar dacă perfectă din punct de vedere nutritional? Nevoia de nou este indubitabil o nevoie fundamentală a oamenilor încă din primele momente ale vieţii: suntem fiinţe curioase şi ne plictisim repede! Noile generaţii, sub impactul avalanşei de informaţii şi noutăţi se plictisesc încă şi mai repede!
Curiozitatea = foame de nou, nevoie fundamentală a omului
Paradoxal, dar comunitatea ştiinţifică nu a ajuns la un acord deplin privind definiţia curiozităţii!! Am putea de aceea fără probleme să definim curiozitatea că fiind mecanismul psihologic menit să satisfacă nevoia de nou! Pe de o parte, am putea asemăna curiozitatea cu foamea! Foamea de cauza fiziologică reprezintă un semnal pentru nivelul conştient al minţii că organismul are nevoie de nutrienţi. În lipsa acestei senzaţii am putea simplu leşina de inaniţie! Un alt mecanism similar este durerea, care este un smptom al unei disfuncţii şi care obligă mintea să se îndrepte spre zona sensibilă şi care are nevoie de atenţie. Curiozitatea ar putea fi înţeleasă astfel ca senzaţie internă care semnalează carenţa de nou/informaţie: “foame de nou” adică “foame” de informaţie! Această perspectiva este interesantă pentru că atunci ar trebui să vedem dacă nu cumva există o ciclicitate în apariţia acestei senzaţii şi dacă nu cumva odată satisfăcută acest tip nou de nevoie/foame, apare sentimentul de saţietate. Sentimentul de saţietate apare clar, după satisfacerea curiozităţii obiectul “nou” nu ne mai interesează. Dar putem vorbi la fel de cert de ciclicitate? Foame de hrană ni se face cam de 2-3 ori pe zi! Dar foame de nou? Foamea de nou pare a fi continuă şi pare insaţiabilă! Sigur, obosim, ne plictisim de un subiect sau altul dar pe fond, foamea de nou nu încetează niciodată! A fi curios înseamnă a fi “viu” (la propriu şi la figurat) pentru că noul înseamnă schimbare iar schimbarea înseamnă mişcare iar mişcarea înseamnă viaţă!
Curiozitatea susţine o nevoie la fel de profundă şi intensă precum nevoia de hrană! Sigur, fără hrană murim în câteva zile dar această este o limita fiziologică a organismului. Dacă ne-am închipui fiinţe fără trup, atunci cu certitudine acestea nu ar înceta vreodată să se sature fiiind curioase!"
Voi ce parere aveti este curiozitatea un defect sau o calitate?Este bine sau nu sa fi curios?


Fiecare membru care își exprimă opinia , va primi 1 punct Fan Adevărat .
De asemenea , trebuie să distribuiți tema pe o rețea de socializate .
Cine va avea cele mai multe aprecieri va primi 3 puncte Fan Adevărat .
Postările duble vor fi șterse . Vă rugăm un singur comentariu .
„In primul rand, curiozitatea ne motiveaza. Acest aspect este probat de gradul nostru sporit de interes si preferinta pentru noile experiente si informatii.
Atunci cand suntem manati de curiozitate, suntem dispusi sa parasim familiarul si rutina si sa ne asumam riscuri, chiar daca din aceasta cauza simtim neliniste si disconfort.
Pe cei care fac mai bine fata noutatii, care functioneaza optim intr-o lume imprevizibila, incerta si instabila, nu ii incomodeaza riscurile pe care le presupune asumarea unor noi provocari.
„De fapt, cei mai curiosi dintre noi isi doresc cu pasiune noutatea, scrie Todd Cashdan
DISTRIBUIT!!!!!
 

AliceR

Well-Known Member
Fan Adevărat!
Registered
Top 100
Oracol (XOR)
1,335.74
Fan Adevărat!
44.00 Puncte
#44
Auzim adesea ca pisica a murit din cauza ca a fost prea curioasa… Dincolo de cliseele culturale referitoare la curiozitate, dorinta noastra de explorare a zonelor noi si necartografiate ale realitatii este ceva profund uman si care ne face foarte bine. De fapt, e principalul ingredient care face ca viata sa fie o experienta minunata.
De unde si pana unde curiozitatea a omorat pisica?! Incerc de ceva vreme sa imi dau seama care sunt resorturile care au dat nastere la acest cliseu destul de raspandit. Sa fi fost necesar atunci cand niste parinti obositi nu mai stiau ce sa ii spuna unui copil prea curios?
Posibil. Pentru ca pare traducerea pe limba copiilor a unei interdictii destul de puternice. Ce sa-i spui ca sa nu-si bage degetele in priza? Evident, ii spui ca un animal simpatic a patit-o rau. Frica inhiba curiozitatea, asta e sigur!
Cand ne simtim confortabil, cand avem pe cineva care sa ne tina spatele, cand avem, asadar, atasamente sigure si reconfortante, este mai probabil sa adoptam comportamente exploratorii, cu alte cuvinte, sa fim curiosi.
Iata de ce, intre alte probleme cu originea in copilarie, absenta atasamentului bun (fata de mama, in special) da nastere la indivizi retrasi si fricosi, fara comportamente de explorare. Si asta nu e bine pentru nimeni. Omenirea s-a dezvoltat gratie celor care au fortat limitele, au explorat, au descoperit si au creat ceva nou.Curiozitatea ne face fericiti. In cartea Curios? Descopera ingredientul care iti lipseste pentru o viata implinita (editura Trei, 2013), autorul, Todd Cashdan, spune: „Atunci cand ne dam seama ca o viata implinita inseamna mai mult decat sa fii fericit, se ridica o intrebare importanta. Respectiv, care este ingredientul fundamental pentru construirea unei existente implinite? Raspunsul este: curiozitatea.
Asa este! Ne spunem ca daca am avea o casa mare, o masina, iubit/iubita, copii etc., am fi mai fericiti.
Dar adevarul este ca nu circumstantele ne dau sentimental suprem al implinirii (desi, sa recunoastem, e mai bine sa traiesti intr-o tara pasnica si civilizata decat intr-una cu razboi si saracie, deci conteaza mult si circumstantele).
Dar adevarul este ca, daca traim in conditii decente, restul experientelor comune – despre care credem ca ne vor face fericiti – nu ne aduc asa de multa satisfactie pe termen lung si foarte lung.
Psihologii care studiaza fericirea numesc acest fenomen „habituare hedonica, mai pe limba noastra, „ne obisnuim cu orice, cu binele mai ales.
Si nu mai sesizam nuantele, noutatea experientelor pe care le traim, fie ca este vorba de iubirea din cuplu, de prezenta copiilor in viata nostra, etc. Cheia? Curiozitatea. Sa cautam noi si noi experiente pentru a hrani creierul nostru avid de noutate.
Dar la ce este buna curiozitatea?
„In primul rand, curiozitatea ne motiveaza. Acest aspect este probat de gradul nostru sporit de interes si preferinta pentru noile experiente si informatii.
Atunci cand suntem manati de curiozitate, suntem dispusi sa parasim familiarul si rutina si sa ne asumam riscuri, chiar daca din aceasta cauza simtim neliniste si disconfort.
Pe cei care fac mai bine fata noutatii, care functioneaza optim intr-o lume imprevizibila, incerta si instabila, nu ii incomodeaza riscurile pe care le presupune asumarea unor noi provocari.
„De fapt, cei mai curiosi dintre noi isi doresc cu pasiune noutatea, scrie Todd Cashdan in cartea citata. Asa este.
Exista un tip uman mai deschis catre noutate, mai creator, mai inventiv. Si mai sunt si conservatorii, cei care nu iubesc noutatea, care iubesc mai degraba rutina si previzibilitatea vietii – numai ca ei vor avea de furca in lumea aceasta, care inregistreaza schimbari la intervale tot mai mici.
Cu alte cuvinte, gustul pentru noutate si asumarea riscului ar trebui sa ne caracterizeze putin pe toti, pentru ca el inseamna ca suntem mai adaptabili. Lumea se schimba, nu ne asteapta.
Curiozitatea este buna in dragoste
Nu, nu e vorba numai de explorarea unor noi pozitii sexuale. Pana la urma, inventarul acestora este, si el, limitat.
Insa studiile arata ca partenerii care se implica impreuna in activitati noi (ba chiar riscante), se simt mai bine impreuna, au o satisfactie maritala crescuta si sanse mai mari sa imbatraneasca impreuna.
Cu alte cuvinte, doamnelor si domnilor, cultivati noutatea experientelor la care sa va supuneti. Fugiti de rutina activitatilor, de caracterul repetitiv al sarmalelor de sarbatori sau al locurilor obisnuite de concediu…
Cand ati urcat ultima oara impreuna pe un munte? Sau cand ati luat macar masa impreuna intr-un restaurant nou?
Ca de picnic organizat pe un acoperis sau altceva excentric nu va intreb… Cashdan face o observatie buna.
Lipsa de curiozitate este teren propice pentru o varietate de pacate: stereotipie si discriminare, care, duse la extrem, se transforma in ura si violenta, siguranta exagerata de sine, ignoranta, care se soldeaza cu decizii neinspirate, dogmatism si gandire rigida, opusul flexibilitatii psihice.
Iata de ce trebuie sa cautam activ lucruri si experiente noi, care, la randul lor, sa ne trezeasca curiozitatea, iar acest cerc virtuos sa ne faca mai evoluati.
Curiozitatea, descoperirile, creativitatea
Einstein era un tip curios. Sigur, avea si geniu, dar daca nu-l punea la contributie explorand teritorii noi, probabil ca nu eram azi aici, noi toti.
Iar Einstein obisnuia sa spuna: „Majoritatea oamenilor se va opri dupa ce a gasit proverbialul ac in carul cu fan. Eu as continua sa caut, sa vad daca nu mai sunt si alte ace.
Genial! Cu alte cuvinte, nu munca pe rupte, ci curiozitatea vie, interesul pentru ceva care poate fi acolo, e ceva ce poate constitui motivatia principala.
Asta scoate din ecuatie stresul muncii (daca ceea ce te motiveaza este curiozitatea, atunci munca devine placuta si tot vrei sa faci acel lucru).
Asadar, sa ne cultivam spiritul viu, dorinta de nou. Sa nu facem de multe ori acelasi lucru sau in acelasi fel. Sa incercam sa fim exploratori in orice: de la reteta de ciorba verificata, pana la incercarea de a scrie poezie.
Sa inovam, sa cautam medii noi, care stimuleaza creativitatea si curiozitatea.
Sa incurajam curiozitatea copiilor, sa le raspundem atenti la intrebari, sa le producem experiente bune, noi si multe, sa ii ducem in locuri noi. Sa nu-i lasam fara stimulare de calitate.
Apoi sa aducem noutatea in viata noastra, sa citim mult (ce poate fi mai accesibil si mai evident nou decat o carte la cateva zile?), sa incercam sa ne cultivim curiozitatea fata de partener (si sa fim, la randul nostru, parteneri stimulanti, pe cat posibil noi si plini de surprize, pentru celalalt). Viata va fi, in acest fel, mai buna.
 
Status
Not open for further replies.
Top